Promisiunile şi încrederea

De ce oamenii fac mereu promisiuni, pe care nu pot sau nu vor, de fapt, să le respecte? La ce bun?
Ca să-şi arate "bunătatea" şi "îngăduinţa"? Să arate că sunt buni, şi mari, şi tari... şi apoi speră ca oamenii vor uita de asta? 
Dar...dacă vorbim de oameni apropiaţi? Oameni pe care pretindem că-i iubim... De ce să promitem, de ce sa aruncăm vorbe în vânt? 
Ştii, când aceste promisiuni deşarte se repetă cu regularitate... pur si simplu nu mai încredere în acei oameni. 

Şi pleci de lângă ei. 
Şi într-o zi, tu, cel care arunci vorbe în vânt, te poţi trezi singur. Absolut singur.
Într-o zi te poţi trezi că nimeni nu mai are încredere în tine, nici măcar cei care te iubeau odată... 

Mai bine fă surprize mai multe, decât să promiţi şi să uiţi. 

Atât. 
Eu am pus punct.

Teatru pe roţi cu Andrei Sochircă

A intrat pe uşa din spate a troleibuzului cu două geamantane mari din urmă, cu pălărie pe cap, ochelari pe ochi şi mască medicală pe gură. Un "călător" straniu. Strigă din pragul uşii despre un oarecare virus, caută ceva cu privirea, e agitat şi grăbit. Străbate "coridorul" troleibuzului, până ajunge în faţă, unde îşi lasă jos valizele mari. Oamenii îşi întorc capul, urmărindu-l cu privirea. Dar... stop, s-o iau de la început!

Andrei Sochircă, în căutarea
bacilului Koch într-un troleibuz
din Chișinău  
Sursa foto: Art House Cafe

E o seară răcoroasă de miez de noiembrie. La staţia din apropierea Circului din Chişinău staţionează un troleibuz. În aparenţă, nu se deosebeşte cu nimic de restul troleibuzelor procurate la începutul anului 2011, de către municipalitate... Totul se schimbă, însă, după ce-i păşeşti pragul. 

Izvar fierbinte direct în troleibuz

Un miros dulceag de vin fiert gâdilă "papilele" olfactive. O tânără ne zâmbeşte şi ne propune ademenitor câte un pahar cu vin fiert - sau izvar, cum se mai spune în popor - pe care îl toarnă dintr-un termos ce păstrează "licoarea" fierbinte. Nu o putem refuza. Nu o refuză nici alţii. E un vin roşu, gustos, condimentat cu piper roşu, numai bun pentru o seară răcoroasă de toamnă. 

Dar... în troleibuz? Da, în troleibuz, pentru că azi vom avea parte de un eveniment inedit - un spectacol de teatru în troleibuz, iar vinul fiert e parte a evenimentului.

Lumea se adună din ce în ce mai multă... Cred că sunt peste 50 de persoane. În mare parte sunt tineri, între 18 şi 35 ani. E o atmosferă plăcută, iar în aer se simte - pe lângă mirosul de vin fiert - un iz de curiozitate, un freamăt de aşteptare. "Cum va fi? Unde va fi "scena"? Ce traseu vom urma?" sunt întrebări pe care şi le pun cei prezenţi. La ora 19 şi-un pic, troleibuzul porneşte din staţie. 

Glume pipărate, pe gustul publicului

Dar unde e actorul?! Actorul sau "chiriaşul grăbit" urcă la staţia următoare, cu geamantanele în spate... E Andrei Sochircă, actor la Teatrul "Eugen Ionescu" dar şi la "Teatrul U.S.A." (Teatrul unui singur actor). 

Îşi începe spectacolul vorbind despre bacilul Koch - cel "responsabil" de declanşarea tuberculozei - într-un mod de zeci de ori mai artistic, decât ar face-o orice profesor la Universitatea de Medicină, dar detaliat şi explicit, în acelaşi timp. "Să fiu sincer, încă n-am auzit pe nimeni să descrie într-un mod atât de intrigant bacilul koch. Aşa ceva e util să audă mult mai mulţi oameni decât cei care sunt azi în troleibuz!" susţine Ion Guţu, un tânăr prezent la spectacol. 

Actorul Andrei Sochircă nu-şi lasă publicul să se plictisească nici un minut, cucerindu-l cu "poveşti" interesante şi un joc actoricesc impecabil. Ba e în spatele troleibuzului, ba în faţă, ba îşi instalează "scena" - una dintre valize - în centrul acestuia... E mişcare, pasiune, replici peste replici. De pe frunte i se rostogolesc borboane de transpiraţie. La un moment dat mă trezesc întrebându-mă cum de reuşeşte să ţină minte atâta texte... 

Troleibuzul de plăcere

Geamurile s-au aburit, iar atmosfera a devenit fierbinte şi la propriu şi la figurat! Discursul actorului musteşte de glume pipărate, despre relaţiile dintre femei şi bărbaţi, pe alocuri erotice, dar fără a întrece limitele decenţei. Interacţionează cu publicul şi te face să te simţi parte din spectacol. 

"Îmi place la nebunie această călătorie cu troleibuzul! Ideea este foarte originală, iar spectacolul pe care ni-l oferit maestrul Sochircă - unul de excepţie! Mi-ar plăcea să aibă loc astfel de spectacole măcar o dată pe lună..." spune entuziasmată Irina, o spectatoare de 23 ani. 

Şi actorul se arată mulţumit de "primirea" publicului, spunând că e "cald şi foarte receptiv". Acesta mai spune că e o experienţă nouă şi interesantă şi pentru el. 

Biletul de troleibuz costă ceva mai mult decât pentru o călătorie obişnuită - 30 lei în picioare şi 50 lei pe scaun, dar "merită" spun spectatorii. Călătoria cu troleibuzul a durat în jur de o oră, urmând traseul: Circ - Bvd. Ştefan cel Mare şi Sfânt - Bvd. Grigore Vieru.

Spectacolul face parte din proiectul „Troleibuzul de plăcere”, organizat de Teatrul „Eugen Ionesco” şi Art House Café, în colaborare cu Î.M. Regia Transport Electric Chişinău. Pentru că locurile la spectacolul în troleibuz au fost limitate, la cerinţa publicului, la 22 noiembrie teatrul pe roţi va aştepta noi spectatori. Să aveţi o călătorie plăcută şi nu uitaţi, păstraţi biletul până la sfârşitul călătoriei!

Vedeţi şi reportajele video:

Prime TV

Jurnal TV

Pro TV

O seară de amintiri şi surprize cu Ducu Bertzi la Chişinău

O chitară, o vioară, o voce plină de forţă şi melodii care se topesc pe suflet, mai ceva ca untul pe pâinea scoasă din cuptor. E Ducu Bertzi şi Mihai Neniţa cu melodii pe care le-au cântat cu drag ani la rând îndrăgostiţii de folk şi... pur şi simplu îndrăgostiţii.

Ducu Bertzi. Chişinău, 4 noiembrie 2012
Sursa foto: ZDG

E seara de 4 noiembrie, o seară de toamnă caldă cum n-a fost ani buni, pe vremea asta. Chişinăul, şi mai exact Teatrul de Operă şi Balet "Maria Bieşu", găzduieşte azi un concert de suflet. 
O sală plină de romantici şi de oameni îndrăgostiţi de frumos e în aşteaptare... "Bună seara, Chişinău!" îşi salută călduros publicul renumitul folkist din România, Ducu Bertzi, însoţit de maestrul viorii, Mihai Neniţa.

O seară de amintiri...
Concertul începe cu melodia "Pe cine şi câte cărări", după care, rând pe rând, melodii cunoscute, melodii frumoase: "Când s-o-mpărţit norocul", "Şi de-ar fi…", "Suflet fără chei", "M-am îndrăgostit numai de ea", "Floare de colţ", dar şi mai noi: "Mi-a spus azi-noapte chiar ea", "Visul", "Fata bătrână". 
Sala cânta împreună cu el, iar interpretul nu conteneşte să mulţumească publicului şi spune că este unul cu totul şi cu totul special. "Vin întotdeauna cu plăcere în Moldova şi mă leagă amintiri frumoase de aceste locuri" spune artistul. Îi pomeneşte şi pe Doina şi Ion Aldea Teodorovici, care zilele trecute au împlinit 20 de ani de la trecerea în nefiinţă, pe Adrian Păunescu, care s-a stins din viaţă pe 5 noiembrie 2010, dar şi pe regretatul Grigore Vieru, spunând că este mândru că a avut ocazia să-i cunoască. Amintirile frumoase curg una după alta. Melodiile, la fel... 

Mihai Neniţă, magicianul viorii
Vioara lui Neniţa face minuni... E o singură vioară, dar face cât o orchestră întreagă. "E genial, îmi dau lacrimile şi mi se face pielea găină la momentele lui solo" spune o spectatoare de alături. 
Basarabean de origine, Mihai Neniţa s-a format ca violonist în România, iar de ani buni face o echipă de excepţie cu Ducu Bertzi. Acesta cucereşte publicul cu vioara sa acustică unică, creată în special pentru el. „Am acasă şi o vioară mai veche, la care cânt doar la concertele de muzică clasică. Cea electroacustică cu care mă vedeţi mai des pe scenă a fost meşterită în America acum şase ani, special pentru mine. Sunt foarte atașat de ea, căci ştiu că asemenea viori nu mai sunt” spune interpretul într-un interviu recent din Apropo Magazin.

Ducu Bertzi (chitară), Mihai Neniţă (vioară), şi Angry Band (în spate)
Sursa foto: ZDG. Chişinău, 4 noiembrie 2012

Surprize-surprize...
Pe la mijlocul concertului, în pauza de respiro luată de artişti, doi tineri şi talentaţi interpreţi din Moldova cântă şi încântă publicul - Gicu Plăcintă şi Elena Carafizi. Tot atunci asistăm la două cereri în căsătorie - una directă, din marea scenă, cu inel şi "amarul" de rigoare şi una indirectă, prin intermediul interpretului Ducu Bertzi.
Seara a adus şi alte surprize... Anume, o nouă combinaţie de sunet şi instrumente. Deşi evenimentul a început în varianta cu care şi-a obişnuit deja publicul - Ducu Bertzi la chitara şi Mihai Neniţă la vioară - ulterior, li s-au alăturat instrumentiştii de la "Angry Band". Clape, tobe, o chitară electrică şi o chitară bas şi piesele lui Ducu Bertzi poartă o nouă energie. Aflaţi pentru prima dată pe aceeaşi scenă, artiştii formează o combinaţie unică şi plină de culoare. "Mulţumesc, băieţi, că aţi învăţat melodiile mele! Sunt onorat!" spune artistul. Impresarul Dragoş Buga, organizatorul concertului a declarat pentru ZDG că ideea îi aparţine: "A fost ideea mea. În cele trei concerte de până acum au fost în scenă doar Mihai Neniţă şi Ducu Bertzi şi m-am gândit să aducem ceva nou, să sune altfel".

Publicul a aplaudat îndelung la sfârşitul concertului, fiind răsplătit apoi cu o sesiune de autografe. Acest concert este al patrulea la număr susţinut de Ducu Bertzi la Chişinău, iar organizatorii intenţionează să organizeze în fiecare an un concert cu participarea interpretului român.