Rânduri de sub uşă

17:48 Lun 24/05/2010
Ce faci când n-ai ce face? Mda...am ajuns sa-mi pun şi eu întrebarea asta tâmpită. Dar chiar nu ştiu ce aş putea face... Nu-mi vine nici o idee inspirată în minte. Dar ce idee poate sa-ţi vină când stai pe covoraşul de lângă uşa, lihnită de foame, privind neputincioasă la cheia din mâna, care nush ce a apucat-o sa facă proteste exact acum... 
Ah! Şi cu ce bucurie am coborât din autobuz, după o zi plină de muncă, şi cu ce zâmbit naiv am trecut prin stropii de ploaie ca sa ajung cât mai repede acasă... Şi pentru ce? Ca să stau acum sub uşa şi sa scriu aberaţii în telefonul mobil?
Of! Şi n-am nici măcar o carte...că de obicei aveam măcar ceva în geanta, da o "căram" mai mult degeaba, ca n-aveam timp sa o citesc în oraş şi am renunţat la ea de câteva zile... Da' acum, iaca na... 
Noroc ca am muzică în urechi. Îmi cânta acum Relax (taman la tema :D) o versiune faina a melodiei lui Mika. Si mă gândesc ce sa mai fac... Mi-am verificat mail-urile, da' nimic bun acolo... Nimeni (din cine îmi trebuie) online...(precis îs acasă şi mănâncă, mmm..:P) 
Mă simt neputincioasă, într-un fel, că nu ştiu cum să reacţionez în situaţii din astea mărunte şi neprevăzute... 
Mi-e dor de casa... Am constatat ca atât de rar o vizitez...doar câteva ore pe zi, şi-atunci ca sa dorm. 
Dar...ce-mi văd ochii? Mamaaaa! :D O aşteptam. Ieri mi-a mai facut o asemenea fază cheia mea şi mama a venit, a zis "Sesam, deschide-te!" şi uşa s-a deschis:)  
Din curiozitate, i-am dat cheia mea, sa încerce sa deschidă cu ea... Spre marea mea uimire, cheia a fost mai blândă cu ea si s-a deschis numai după vreo jumate de minut de încercări. Şi când mă gândesc ca eu m-am chinuit vreo 5 minute şi n-am reuşit nici măcar sa bag cheia în uşa :blush: Eh...mama are puteri magice, totuşi:) 
Gata. Sunt acasă. 18:28 Lun 24/05/2010


P.S.: Mâine s-ar putea să mi se blocheze iar cheia în uşă (dacă nu reuşesc sa-l rog frumos şi dulce pe tata ca să schimbe lacătul ăsta nărăvaş). Cine are mai multă inspiraţie, da-ţi-mi şi mie nişte idei de ce s-ar putea face când chiar n-ai ce face... :) Va zic dintr-odată să omiteţi ideea cu cartea (ea e deja în geantă) şi cu mersul pe la vecini (toate prietenele s-au mutat din bloc, iar ca vecine am acum numai băbuţe... adică, doar doamne :)


Pe final, melodia de care vorbeam...